Gheja este un cartier al unui mic oraş, Luduş, din judeţul,Mureş. Pe teritoriul lui au fost descoperite dovezi care dovedesc existenţa unei aşezări omeneşti încă din neoliticul târziu, 1900-230 î.e.n. În baza unor denumiri ale zonelor cartierului şi ale unor acte din Arhivele Statului de la Tg. Mureş, Turda, Alba-Iulia şi Cluj, precum şi a săpăturilor efectuate de elevii liceului din Luduş, sub conducerea profesorului Oltean T. Ioan în anii 1970-1971, în vechea vatră a satului numită şi Gheja Bătrână, se poate dovedi existenţa veche a satului. Săpăturile efectuate au scos la iveală fragmente ceramice aparţinând culturilor Wietemberg şi Nouă Teiuş, iar la Luduş s-au descoperit fragmente aparţinand culturii Coţofeni. Purtătorii culturii Coţofeni au fost triburile indo-europene, din care s-au dezvoltat tracii şi ilirii.
Despre Gheja
Descoperirile ulterioare au dovedit că pe teritoriul Luduşului a existat o comunitate dacică şi romană; se mai văd şi astăzi urmele vechilor drumuri romane, printre care "Drumul lui Traian", drum de o mare importanţă economică, care trecea prin apropierea localităţii Gheja. După retragerea romană, comunitatea din Gheja a continuat să vieţuiască, având ca principale ocupaţii agricultura, creşterea animalelor şi meşteşugurile, forma de organizare fiind obştea sătească. Se presupune ca obştile săteşti din aceasta zonă au aparţinut voievodatului lui Gelu (sec. IX-X). Potrivit cronicii lui Anonymus, oastea lui Gelu a fost înfrântă şi Gelu ucis la începutul secolului al X-lea de către ungurii lui Tuhutum. Prima atestare documentară a Luduşului datează din 1330, iar a satului Gheja din 1366, sub denumirea de Gese.
În secolele X-XIII Transilvania a fost cucerită de catre unguri; se presupune că Luduşul şi Gheja au fost ocupate la sfârşitul secolului XI - începutul secolului XII. Gheja a constituit obiectul unor donaţii ale regelui maghiar, dar şi obiectul unor tranzacţii de vânzare-cumpărare între nobilii maghiari. Ocupaţia maghiară a durat pâna în secolul XVIII, când Ardealul este înglobat Imperiului Habsburgic; dominaţia s-a încheiat la 1 Decembrie 1918, când Transilvania s-a unit cu patria mamă şi s-a format România Mare. Satul a trecut prin toate transformările caracteristice perioadei interbelice, celui de-al doilea razboi mondial, precum şi regimului comunist care a urmat. Din 1967, conform noii împărţiri administrative, Gheja a devenit cartier al oraşului Luduş.
Geografie
Gheja azi
Din punct de vedere administrativ, Gheja este un cartier al oraşului Luduş, judeţul Mureş. Gheja este aşezată în partea centrală a podişului Transilvaniei, pe malul stâng al râului Mureş. Teritoriul ei este delimitat de râul Mureş (N-V) şi un lanţ de dealuri (S). Din punct de vedere topografic localitatea este aşezată la intersecţia dintre paralela 46° 29' latitudine nordică şi meridianul de 29° 4' longitudine estică, la altitudinea de 280 m faţă de nivelul mării.
Clima
Localitatea este situată într-o zonă a globului cu climă temperat-continentală.
Suprafaţă
Gheja ocupă o suprafaţă de 10.57 km2, din care 0.6 Km2 locuită.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)